Păcat de țară și urmași
Ne-am împărțit stârnind furtuni, În oameni răi și oameni buni, În cei săraci și cei avuți Și îți tot cerem să ne-ajuți. Tu vrei să ne ajuți, îți pasă, Dar cum, când teama nu ne lasă Și ne tot cheamă înapoi? (Să facă alții pentru noi!) Cât omul pe nimic se vinde, Răul lumii se extinde Tăcerea ne face părtași Păcat de țară și urmași. ✍ Maricica Tîrșa
