Păcat de țară și urmași

 Ne-am împărțit stârnind furtuni,

În oameni răi și oameni buni,

În cei săraci și cei avuți

Și îți tot cerem să ne-ajuți. 

Tu vrei să ne ajuți, îți pasă, 

Dar cum, când teama nu ne lasă 

Și ne tot cheamă înapoi?

(Să facă alții pentru noi!)

Cât omul pe nimic se vinde, 

Răul lumii se extinde 

Tăcerea ne face părtași 

Păcat de țară și urmași. 


✍ Maricica Tîrșa 






Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Viață, m-ai făcut om mare

Omul a ales să tacă