Postări

Se afișează postări din august, 2022

Când sunt nori pe cerul vieții

Imagine
Lasă norii să se ducă,iar de ploaia se revarsă, Să-ți fii propriul adăpost, pentru ziua furtunoasă. -Știi?..După orice furtună, răsare un curcubeu, Dacă-ți lași visul să treacă,prin mână lui Dumnezeu. Construiește visuri noi, unde-s ape liniștite Și-mpletește din culori, numai zile fericite. ✍ Maricica Tîrșa  

Inimă, să fii atentă

Imagine
Tu,  inimă, te scalzi în valuri de durere,  Prin ceața vieții pășești adeseori tăcută,  - ,,Când nu mai crezi, să cânți mai ai putere?" Te-ntreb, fiindcă ești netedă, n-ai nicio cută.  - Când ceața-mi dă târcoale , eu mă rog nu cânt. Urmez vocea ce mă ghidează cu blândețe  Și orice  îndoială risipită-i de vânt,  Din rugăciune-mi iau putere și tandrețe.  Te simt ades cum tremuri și pui lacăt la ușă,  Apoi ridici zăvorul pentru cei  supărați,  Aduni durerea  lor ,o transformi în cenușă Și le spui  printre  lacrimi:-Nu intrați încălțați! Ascultă  sfatul meu ,inimă, fii atentă,  Viața-ți poate aduce multe  provocări,  Iar lumea  uneori, e rece ,violentă, Te calcă în picioare și n-are remușcări.  ✍ Maricica Tîrșa 

Credința e un leac la îndemână

Imagine
  Noi ne-am îmbolnăvit de îndoială Și căutăm în clinici tratament. Pentru această ,,nemiloasă boală", Credința-i singurul medicament. Îndoiala ne-a fost mereu stăpână, Zadarnic căutat-am doctorii, Credința e un leac la îndemână Și nu se cumpără din farmacii. Cu ea, putem spăla orice îndoială, A crede, e la fel cu a iubi Și nu ne cere nicio cheltuială, Doar cel ce crede, mai poate zâmbi. ✍Tîrșa Maricica

Am un zâmbet în plus

Imagine
Am un zâmbet în plus  Și-l dau la preț redus,   Pe un zâmbet mai mic, Dacă-i autentic.  Cu dragoste-l ofer, Se poartă la rever, E de mare folos,  Te ridică de jos. Cu el poți să alini, Răni făcute de spini Și să capeți putere, Când treci printr-o durere.  L-am cules din suflet  Și-l schimb cu alt zâmbet,  Tu să-l dai mai departe,  Să-mpărțim bunătate.  Lumea să-și amintească,  C-a uitat să zâmbească,  Dar nu-l da pe nimic, Cere unul mai mic... ✍Maricica Tîrșa 

Azi îți aparține, mâine nu există

Imagine
Cu ziua de azi,  Poți face minuni Ce e rău să scazi, Ce e bun s-aduni.  Pân' la asfințit,  Renunță la teamă  Și fii liniștit,  Teama se destramă.  O zi ,numai una, Din zori la apus, Păstrează lumina  Domului Isus.  Azi îți aparține,  Poți orice, insistă! Nu lăsa pe mâine,  Mâine, nu există... ✍ Maricica Tîrșa 

De azi...

Imagine
Azi dau spinii la o parte, Cu un zâmbet înțelept Cine-i are să îi poarte Eu nu mi-i mai prind în piept. De mă aflu la strâmtoare, Mângâi timpul efemer Apoi rup un colț din zare, Să văd cum este în cer. Las iubirea să mă-nvețe, Cum să dau și să primesc În cale nu-mi mai pun...bețe Fiindcă de astăzi, iubesc. ✍ Maricica Tîrșa 

Picătura de iubire

Imagine
Dacă întâlnești pe cale, Om cu mare supărare, Privește-i sufletul să vezi, Ce rană poți să îi pansezi. Curăță-i rana și te îndură, Să îi pui o picătură Din iubirea ta,un gram, Apoi unge cu balsam. Dacă fața-n lacrimi are, Rămâi liniștit, îl doare Ai răbdare nu te teme, Vindecarea cere vreme. Când s-a vindecat zâmbește, Poate chiar îți mulțumește, De se face nevăzut, Tu rămâi cu ce-ai făcut... ✍Maricica Tîrșa  

Suntem bogați, însă nu știm

Imagine
Suntem săraci când nu iubim Și-n loc să iertăm, părăsim Când ne gândim numai la noi Și dăm durerea înapoi... Suntem bogați, însă nu știm, Când n-avem bani să cheltuim, Dar putem cheltui-n neștire, Pe oamenii din jur iubire. ✍Maricica Tîrșa   

Iubirea nu încătușează

Imagine
De mult nu mai cerșesc afecțiune, De vrei să pleci,eu n-am să te opresc, Dar de te răzgândești și vei rămâne, Cu sufletul am să te învelesc. Iubirea nu încătușează, Iubindu-te îți dau ce am mai bun Chiar dacă sufletul îmi sângerează, La ușă lacăt n-am să pun. ✍Maricica Tîrșa 

Unde simți că ești în plus, să nu rămâi la povești

Imagine
Unde simți că ești în plus, Să nu rămâi la povești. Tot ce-a fost de spus s-a spus Nu-ți stă bine să cerșești. Iubirea nu te coboară, Ea te urcă sus pe culme. Dacă nu îi iești comoară, La poartă nu-i mai fă urme. Ți-ai pus sufletul pe tavă Și-ai luat în schimb durere? Nu mai aduna otravă, Spune-i azi:La revedere! Chiar de sufletul te ceartă Și pe cale te oprește, Să nu te-ntorci niciodată Unde iubirea lipsește. ✍ Maricica Tîrșa  

De vorbă cu lacrima

Imagine
O șterg, nu se oprește, curge iar și iar... -Ce cauți pe obrazul meu,bob de cristal? Din ce izvor te-ai revărsat? -Eu am venit, fiindcă tu m-ai chemat... Avea-i în suflet prea multă durere Și am venit s-o spăl cu a mea putere. O,te-ai lăsat de mine învinsă,ce păcat! Îți spăl durerea și-am plecat. -Tu nu mă poți învinge niciodată, Chiar dacă am fața-nlăcrimată. -Vezi,acum gândești mai bine. Zâmbește, ca să scapi de mine! Eu îi zâmbesc,ea a plecat. Poate izvorul i-a secat. -Bob de cristal, îți dau de știre: De azi,plâng doar de fericire. ✍ Maricica Tîrșa 

La doctorul priceput

Imagine
Doctore,eu am venit, Ca să mă faci fericit. Toată averea îți dau, Dacă îmi spui ce să iau. -Ia zilnic, pe nemâncate, Răbdare și bunătate. -Dar e greu, sunt furios, Ceilalți mă întorc pe dos... -Înțeleg, te pierzi cu firea, Pentru asta ia iubirea. -Dar costurile sunt mari... -Te învăț cum s-o prepari. Să faci exact cum îți spun: Ia din suflet ce-ai mai bun Și-împarte la fiecare, Fără nicio așteptare. Omule, fericit ești, Doar când dai, nu când primești. ✍ Maricica Tîrșa  

Undeva mai râde un copil

Imagine
Cât încă mai există un mâine,  Undeva mai râde un copil.  Iar mama în brațe îl ține,  Cât încă mai există un mâine,  Se mai coace pe vatră o pâine,  În pădure se aude un tril. Cât încă mai există un  mâine,  Undeva mai râde un copil.  ✍ Maricica Tîrșa 

Vino,fericire, să bem o cafea!

Imagine
Vino,fericire, să bem o cafea! Și-ți voi povesti despre viața mea. Nu-ți voi spune multe să te plictisesc, Doar cu o cafea vreau să te servesc. Și-apoi dimineața, să-ți faci obicei, Zi de zi cafeaua cu mine s-o bei Și-am să uit pe veci că odinioară, Am băut o vreme cafeaua amară... ✍ Maricica Tîrșa 

Lacrimi din cer

Imagine
Câțiva stropi luați pe datorie, Au căzut în zori ca un balsam, Pe țărâna arsă din câmpie Și-au plecat fără să-mi bată-n geam. S-au grăbit ca nu cumva să-i vadă, Soarele cu razele-i de foc Și-au lăsat pământul fără roadă Și ușor crăpat, din loc în loc. Au tot strigat după ajutor, Florile și spicele de grâu, Dar norii sau dus în treaba lor, Iar când sau întors, era târziu... Câțiva stropi luați pe datorie, Învăluiți parcă în mister, Au căzut în zori, dar cine știe, A fost ploaie sau lacrimi din cer...? ✍ Maricica Tîrșa