Vine o vreme...

-

 


Vine o vreme când frunza se pierde,
Pe alei, spulberată de vânt
S-a dus iute vara,mai ieri era verde,
Toamna i-a țesut alt veșmânt.

Vine o vreme, la om,ca la frunză,
Știm bine nici omul nu scapă,
Viața-i subțire, precum e o pânză
Și intră, tot intră la apă.

Vine o vreme...,dar cine nu știe?
Că toamna ne iese în drum,
Bine ar fi de-am avem bucurie
Și-am trăi fericiți de acum...

✍ Maricica Tîrșa

 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Păcat de țară și urmași

-
Imagine
 Ne-am împărțit stârnind furtuni, În oameni răi și oameni buni, În cei săraci și cei avuți Și îți tot cerem să ne-ajuți.  Tu vrei să ne ajuți, îți pasă,  Dar cum, când teama nu ne lasă  Și ne tot cheamă înapoi? (Să facă alții pentru noi!) Cât omul pe nimic se vinde,  Răul lumii se extinde  Tăcerea ne face părtași  Păcat de țară și urmași.  ✍ Maricica Tîrșa 
Citiți mai multe

Viață, m-ai făcut om mare

-
Imagine
  M-a trecut viața prin frig, Însă n-am putut să strig. Numa'-n gând am spus usor: -Doamne, dă-mi tu ajutor!  M-a trecut viața prin foc  Și nu mi-a plăcut deloc. Nu m-a ars, m-a încercat, Să vadă de sunt curat.  N-am să spun că mi-a fost greu, Am primit și ce-am vrut eu, Dar toate au fost cu-n rost, Să fiu astăzi ce n-am fost... Viață, m-ai făcut om mare, Nu de succes, de valoare. ✍ Maricica Tîrșa 
Citiți mai multe

Omul a ales să tacă

-
Imagine
Cuminți precum floarea de tei, Trec oamenii prin anii grei  Nu mai au zâmbet și nici leac, Doar privesc,ascultă și tac. Cu sufletul plin de poveri, Pășesc parcă spre nicăieri ... Se duc încet către apus  Și nu mai au nimic de spus.  Au muncit mult și-au tot sperat, Dar din rău în mai rău au dat Și azi profund dezamăgiți  Își pun nădejdea doar în sfinți.  ✍Maricica Tîrșa 
Citiți mai multe