În amurg de cuptor

Răsărit de poveste
Printre raze celeste,
Vara face risipă
Încă-o zi se-nfiripă.

Pe nisipul fierbinte,
Se văd pași fără ținte
Marea vine să-i spele
Și să-i scape de rele.

Undeva lângă mal,
Se revoltă un val
Supărat e pe-o rază,
Că l-a ars la amiază.

Cerul pare neclar
Un micuț felinar,
Mângâiat de zefir,
Se declară martir.

În amurg de cuptor,
Ziua pleacă ușor
Și zâmbind cu sfială
Se transformă-n petală.

Cad petale de timp
Din acest anotimp
Pe aceeași cărare,
Se întorc la chemare.

✍ Maricica Tîrșa