Unde-i forță, nu-i iubire

Omul bun iartă și uită,

Vorba lui e chibzuită. 

Trece multe sub tăcere 

Și în schimb nimic nu cere. 

Îl doare ca pe oricare

Toate vorbele amare, 

Dar durerea nu-l oprește, 

Chiar și rănit te iubește. 

N-are timp de judecată,

Dă și nu cere răsplată.

E-nvelit cu modestie,

Fapta lui Domnul o știe. 

Vrea de bine să te legi, 

Dar te lasă să alegi.

Să scăpăm de amăgire,

Unde-i forță nu-i iubire. 

✍ Maricica Tirsa